hai sa cersim, sa cersim un carusel, sa rontaim acadele sub soarele gol, sa inghitim tot compotul ca sa sfarsim anotimpul asta artagos...hai sa ne jucam, vino, ia-ma de mana, ia-ma ca si cum asta ti-ai dorit un anotimp intreg, fulg cu fulg...hai sa desenam un copac, un copac rotund cu trei radacini, un copac ca o vata de zahar...
hai vino zambeste-mi ca un copil vinovat...clipeste ca o fetita rusinoasa si priveste-ma pe sub genele tale arcuite frumos...arata-mi ca stii sa iti ciocnesti aratatoarele in mod consecutiv, fascinat de o asemenea reusita, ca si cum atunci ai fi creat tu viata...acopera-ti buza superioara, ca si cum ai scoate aer polar pe nari, cu buza maxilarului tau tremurand...bosumfla-te ca si cum ti-as fi furat jucaria preferata...ca si cum viata ta s-ar sfarsi fara acea unica si minunata jucarie blonda si suava...hai vino si ia-ma de mana, ca si cand mana mea te-ar salva de zmeul cel cret...hai vino si...vino.
hai sa ne facem o casa din banca de scanduri roase de sub copacul nostru, din fata caruselului nostru, cu borcanele goale de compot de pe rafturile ei...hai sa ne facem o casa mica cu mansarda, cu flori si mult caprifoi in gradina, dar mai ales, mai ales cu acoperis rosu si piramidal care sa strapunga norii si sa rasara soarele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu